Luni, 23 mai, câteva familii de refugiaţi – părinţi şi copii, care au asupra lor acte legale – au părăsit tabăra de refugiaţi improvizată în Idomeni înainte ca autorităţile din Grecia să o evacueze. S-au temut că evacuarea taberei ar putea escalada în violenţă, dar s-au temut şi de condiţiile periculoase din multe tabere de refugiaţi oficiale din Grecia. Spre norocul lor, noi am găsit apartamente pentru ei, unii vor putea locui singuri, alţii vor fi găzduiţi de alte familii.  

În ultimele 9 luni, am parcurs ruta balcanică de mai multe ori. Le-am acordat sprijin refugiaţilor în Ungaria, Slovenia, Croaţia, Austria şi Serbia. În plus, am mers la Idomeni în Grecia de mai multe ori cu ajutoare pentru refugiaţii din acea tabără improvizată. Am muncit împreună cu refugiaţii, ne-am încălzit la focuri de tabără, am râs împreună cu ei şi am plâns din cauza situaţiei dramatice la care sunt condamnaţi aceşti oameni. Şi noi, şi        refugiaţii am simţit aceeaşi furie când ţările europene şi-au închis graniţele şi în special la aflarea veştii despre înţelegerea dintre Turcia şi UE. Am simţit aceeaşi bucurie că am avut şansa să cunoaştem atât de mulţi oameni minunaţi. Aceşti oameni ne-au îmbogăţit vieţile. Nu-i vom  abandona.

Vă cerem să ne sprijiniţi acum să putem finanţa costul apartamentelor şi al necesităţilor zilnice pentru aceste familii. Avem nevoie de susţinere financiară pentru a putea plăti chiria, electricitatea, hrana, produsele de igienă şi alte lucruri de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Când campania de strângere de fonduri va merge mai bine, vom închiria mai multe apartamente pentru oamenii care au fost evacuaţi din Idomeni. Fondurile vor fi folosite inclusiv pentru ajutorarea şi susţinerea refugiaţilor din taberele de refugiaţi organizate de statul grec.

Idomeni şi taberele unde au fost duşi refugiaţii

Pe 24 mai, poliţia din Grecia a început să evacueze tabăra de refugiaţi din Idomeni. După câteva ore, mii de oameni, care încercau să se refugieze în corturi, au fost forţaţi să meargă în tabere de refugiaţi organizate de stat. Aceste tabere sunt conduse şi administrate de armată.
Când au fost urcaţi în autobuze, refugiaţii au văzut cum buldozerele deja începeau să le distrugă corturile.         
Nimeni nu le-a spus refugiaţilor unde erau duşi, nici chiar după ce au fost urcaţi în autobuz.         
În taberele armatei, despre care se spune că sunt mai bine echipate şi mai sigure, refugiaţii au fost puşi în faţa unei realităţi pline de cruzime.

Tot în corturi vor fi obligaţi să trăiască, doar că acum corturile sunt înghesuite unele în altele, în interiorul unor depozite uriaşe. În aceste lagăre ale armatei, nu există nici un fel de grijă faţă de nevoile umane, cum ar fi măcar nevoia de spaţiu  personal, de o oarecare intimitate şi de spaţiul de care oamenii au nevoie să se poată mişca. Aceste nevoi ale refugiaţilor sunt intenţionat ignorate de armată.         

Oamenii sunt ţinuţi ca şi cum ar fi nişte animale. (Mirosul se răspândeşte repede şi zgomotul care rezultă din faptul că atât de mulţi oameni vorbesc în acelaşi timp e greu de suportat.)

Situaţia igienei e groaznică şi nu există destulă hrană şi apă. UNCHR explică:  „Cirulaţia aerului este mizerabilă şi proviziile de hrană, apă şi acces la toalete şi duşuri şi electricitate este insuficient.”               

Nici unul dintre „locuitorii” din aceste tabere militare nu are voie să se ducă în altă tabără militară de refugiaţi, deşi câţiga refugiaţi care au fost duşi în tabăra Kalochori au fost obligaţi să doarmă afară noaptea, sub cerul liber, fără nici măcar un cort, pentru că nu a mai rămas loc şi pentru ei în „depozitul de oameni“.
       

În aceste condiţii, excesele şi escaladările de situaţii sunt provocate de autorităţi, pe faţă. Cazarea în condiţii umane înseamnă cu totul altceva.         
Când statele membre ale UE şi guvernele lor nu doresc să ajute oameni care fug de război şi de persecuţii, atunci măcar noi trebuie să facem ceva.

Prin urmare, vă rugăm insistent:        

Acordaţi sprijin refugiaţilor din Grecia şi din alte ţări!         
        
Puteţi contribui la Cars of Hope (Maşinile Speranţei) donând către cei care se ocupă de strângerea de fonduri pentru Cars of Hope sau donând direct în contul bancar.         

Adresa de internet a campaniei de strângere de fonduri https://www.youcaring.com/refugeesgreece
       

Infomaţii privind contul bancar         
        
Nume:        Sozialtal e.V.
        
Iban:        DE80 3305 0000 0000 6968 49
       

Bic:        WUPSDE33XXX

Descriere:  Cars Of Hope shelter

Toate donaţiile vor fi deduse de Soziatal e.V.  Contribuabilii din Germania pot reduce taxele de venit folosind chitanţa cu care au contribuit (write-off). Dacă aveţi nevoie de o asemenea chitanţă, puteţi trimite un e-mail la carsofhopewtal@gmx.de în care să includeţi numele complet şi adresa poştală astfel încât să v-o putem trimite noi.